de Roberto Quaglia – roberto.info
Astăzi aş dori să vorbesc puţin despre un subiect al specialiştilor, subiect despre care majoritatea oamenilor ştiu foarte puţine lucruri sau chiar nimic şi un subiect care în viitor va avea oricum un impact important în vieţile noastre. Cu siguranţă aţi auzit de Bitcoin. Dar probabil că nu sunteţi la curent cu toate detaliile.
Mai mult decât atât, probabil că nu sunteţi la curent cu urmările – mă refer la celelalte monede care vor să devină alternative la Bitcoin. Bineînţeles că aici nu vom putea elucida toate misterele în legătură cu acest subiect dar vă putem oferi o imagine de ansamblu. Bitcoin este o monedă electronică care a fost creeată în 2009 şi constă de fapt într-o bază de date distribuită de la om la om, baza de date care în mod ideal este împărtăşită de către oricine deţine orice sumă de astfel de monede. Prin acest lucru suntem asiguraţi că monedele aflate în circulaţie nu sunt falsificate. De asemenea Bitcoin se emite într-un anumit mod, stabilit de dinainte şi care nu se schimbă, printr-un proces numit Proof of Work care constă în rezolvarea unui anumit algoritm de o dificultate variabilă. Acesta este un proces de monetărie la care teoretic oricine poate participa dar, în realitate, astăzi este rezervat celor care îşi pot permite computerele dedicate care se scumpesc pe zi ce trece şi mai mult decât atât, tot curentul pe care aceste maşinării îl consumă.
Atunci când Bitcoin a fost creeat, în 2009, acesta nu valora nimic. Primii entuziaşti care l-au adoptat produceau mii de monede la fiecare câteva zile şi, la acel moment, habar nu aveau ce să facă cu ele. În mai 2010, un bărbat pe nume Lazlo s-a oferit să plătească 10,000 de bitcoins oricui dorea să-i trimită două pizza. A trecut ceva timp până când cineva i-a acceptat oferta de 10,000 de bitcoins şi atunci, în sfârşit, Lazlo a reuşit să-şi cumpere cele două pizza. „Nu-i rău.” – probabil aşa a gândit Lazlo. Două pizza adevărate, concrete, gustoase şi comestibile în schimbul a câţiva electroni şi a unui lanţ ciudat de litere ASCII de pe ecranul computerului lui. A făcut Lazlo o afacere bună? Asta depinde de cât de bune au fost cele două pizza până la urmă. Potrivit ratei de schimb valutar de acum câteva zile, 25 mai 2017, cei 10,000 de bitcoins valorează astăzi, după şapte ani, aproximativ 26 de milioane de dolari.
Lazlo se poate lăuda astăzi cu faptul că a mâncat cele mai scumpe pizza din lume. Apropo de pizza, se pare şi aceasta se scumpeşte pe zi ce trece. Doar în ultimele luni Bitcoin şi-a dublat din nou valoarea ajungând la o cifră maximă de 44 de miliarde de dolari.
Dar cum de Bitcoin a avut un asemenea succes incredibil în ciuda faptului că încă nu sunt atâtea lucruri pe care să le poţi cumpăra direct cu bitcoins? Sunt multe, multe motive. Atât de multe încât aş putea scrie o carte pe acest subiect. Şi poate că într-o zi o să şi scriu. Dar dacă ar fi să facem un rezumat al acestor motive în câteva propoziţii, cuvintele cheie ar fi: siguranţă, determinare, consens împărtăşit, descentralizare şi intimitate.
Trăim vremuri în care, pe de o parte, banii sunt creeati de către bănci cu o baghetă magică, în cantităţile pe care băncile le doresc. Deseori vorbim de cantităţi absurde şi astfel, valoarea acestor valute care sunt creeate arbitrar din nimic, este doar o chestiune de credinţă. Şi pe cealaltă parte, fiecare tranzacţie economică pe care noi o facem e transparentă autorităţilor care, la momentul actual, ştiu despre soldurile şi despre bunurile noastre chiar mai mult decât ştim noi. Mai ales aceia dintre noi care nu-şi petrec tot timpul gândindu-se la bani. Bitcoin a oferit o alternativă la acest model incomod şi care nu e durabil şi tot mai mulţi oameni percep Bitcoin ca bani ai viitorului şi se grăbesc să pună mâna pe câţiva.
În orice caz, fie că credeţi sau nu, Bitcoin e deja trecut. Felul în care e făcut e depăşit, arhitectura acestuia e demodată şi nu mai funcţionează aşa de bine acum. Să transferi bitcoins nu mai e o chestiune de câteva minute. Poate dura ore, zile sau chiar săptămâni. Sau trebuie să plăteşti nişte comisioane extrem de mari, mai mari decât comisioanele obişnuite de la bănci. Astfel Bitcoin trebuie să fie schimbat. Dar în comunitate sunt discuţii şi certuri în legătură cu modul în care acesta ar trebui schimbat. Acesta este motivul pentru care Bitcoin va fi divizat cel mai probabil în două monede diferite şi încă nu e clar ce urmează să se întâmple pe urmă. Şi acesta este probabil motivul pentru care în ultimele luni am fost martorii unei „goane după aur” la toate celelalte criptomonede care sunt alternative la Bitcoin şi care, în criptojargon se numesc „altcoins”. Da, la ora actuală există sute de alternative la Bitcoin şi majoritatea acestora sunt superioare din punct de vedere tehnologic. Totuşi, consensul general – care este cel care da valoare unei valute – încă gravitează în jurul Bitcoin-ului, strămoşul lor. Dar pentru cât timp?
Următoarea revoluţie – o revoluţie înăuntrul revoluţiei – ar putea avea loc în orice moment. Şi ne putem trezi brusc cu succesorul Bitcoin-ului forţând-ul pe acesta să se pensioneze. Aşadar, dacă puneţi vreodată mâna pe nişte criptomonede noi şi pline de speranţe, aveţi grijă să nu renunţaţi la ele prea devreme cumpărând două pizza.
Sunt multe criptomonede în competiţia pentru succesiune şi veţi avea de unde alege. E imposibil să le numim pe toate mai ales că nici eu nu le cunosc pe toate. Fiecare din ele îşi are propria logică, propriile mecanisme, propria filosofie. Fiecare din ele ar trebui studiată şi înţeleasă înainte de a fi discutată. După aşa zisa Proof of Work, mecanismul după care funcţionează Bitcoin, Peercoin a inventat Proof of Stake. Cu Proof of Stake dreptul de a stabiliza reţeaua şi de a emite monede noi le revine monedelor şi nu computerului. O soluţie şi mai sofisticată este Proof of Importance introdusă de moneda NEM care, în doar câţiva ani a ajuns la o cifră de peste 2 miliarde de dolari.
Dar moneda superstar ai ultimilor ani este Ethereum. Aceasta, pe lângă faptul că este o monedă, mai este şi o platformă adevărată care îşi are propriul limbaj de programare. Pe această platformă oricine poate cumpăra bunuri folosind aşa numitele contracte smart. Asta e o revoluţie care deja nu mai e doar monetară. În viitor aceasta va schimba probabil modul în care oamenii relaţionează din punct de vedere legal şi comercial în societate. Aşadar au trecut câţiva ani de când regretaţi că aţi ratat trenul Bitcoin? Consolaţi-vă. În timp ce eraţi ocupaţi cu regretele aţi mai ratat şi trenul Ethereum. Ethereum s-a născut în 2015 şi în doar doi ani a ajuns la jumătatea valorii Bitcoin-ului. Mulţi oameni fac previziunea că această monedă va ajunge din urmă şi va detrona strămoşul categoriei.
Dar mai există vreun proiect recent la care cineva ar putea spera să se mai alăture de la început sau aproape de la început? Ei bine, în 2016, vara trecută, nişte programatori ruşi au lansat Waves, o altă platformă pe care poţi face multe lucruri şi care, spre deosebire de Ethereum, e uşor de folosit de către oricine. În ultima vreme valoarea monedei Waves a crescut de zece ori, ceea ce nu e mare lucru în această perioadă în care trăim. Eu însumi mi-am creeat o valută foarte personală pe platforma Waves, Quagliacoin-ul, după cum poţi vedea din portofelul meu. Dacă va faceţi un portofel gratuit waves şi îmi trimiteţi un email cu adresa waves, vă voi trimite gratuit câţiva Quagliacoins. Astăzi nu valorează nimic. Dar mâine cine ştie? Poate mâine vor valora mai puţin decât nimic!
Altfel, chiar mai recent creeată – doar cu câteva luni în urmă – e Byteball, un alt concept cu totul şi cu totul nou şi cu o arhitectură diferită de toate celelalte şi la care blockchain-ul a fost înlocuit cu un nou mecanism. Chiar în acest moment, şi în lunile care vor urmă, puteţi primi Byteballs gratuit dacă deţineţi deja Bitcoins sau Byteballs. Această livrare se face pentru a creşte circulaţia şi adopţia acestei monede.
După cum vedeţi trăim într-o lume încărcată de emoţii şi numai ce am atins vârful aisbergului. E greu să nu fim de acord cu faptul că toate acestea vor reprezenta viitorul într-o lume în care banii de modă veche devin pe zi ce trece o chestiune de credinţă.
Şi pentru a completa tabloul nostru micuţ de ansamblu în cel mai bun mod posibil, urmează să va spun ceva despre Bancor, cea mai recentă apariţie în această lume fascinantă. Acest proiect urmează să fie lansat în următoarele zile şi experţii din acest domeniu îl numesc deja Proiectul Anului, un proiect care se îndreaptă către un viitor luminos. Şi astfel avem în sfârşit un tren care încă nu a plecat şi care încă are suficiente locuri libere. Aţi fost avertizaţi.
Bancor constă de fapt într-un protocol foarte inteligent care permite crearea automată de lichidităţi pentru orice bun digital, criptomonede, puncte de loialitate sau orice altceva. La baza acestui protocol stau aşa numitele „smart tokens”, care permit crearea aşa ziselor „smart contracts”. Va rog să ţineţi minte expresia „smart tokens„. A fost inventate de către Bancor şi pun pariu că o veţi auzi din ce în ce mai des în viitor, pe termen lung chiar mai mult decât veţi auzi cuvântul „Bitcoin”. În timp ce Bitcoin-ul nu este altceva decât o monedă digitală, şi cu bitcoins puteţi face puţine lucruri cum ar fi vânzarea, cumpărarea şi da, specularea, smart tokens e o unealtă mai complexă care te lasă să faci o gama variată de lucruri, majoritatea cărora încă ne este necunoscută. Imaginaţia e singura limită.
Explicaţia tehnică la modul în care Bancor va folosi smart tokens sună a voodoo, mai ales dacă intrăm în detalii. Voodoo cu ecuaţii matematice misterioase. Aşa că haideţi să trecem peste. Pe scurt, Bancor va rezolva pentru prima oară Double Coincidence of Wants Problem, adica Coincidenţa Dublă a Problemei Cererii în Schimbul Valutar. Altfel spus, dacă vreau să vând ceva ce tu vrei să cumperi, până acum, pentru a realiza tranzacţia, ar fi trebuit în primul rând să ne fi întâlnit în acelaşi loc şi în acelaşi timp. Asta s-ar fi putut întâmpla într-un pub în lumea reală sau într-o casă de schimb valutar online. Şi acolo ar fi început negocierea plăţii, fie a băuturii din pub, fie a comisionului reţinut de platforma digitală unde are loc întâlnirea. Cu alte cuvinte acest proces e scump, intortortochiat şi nu lipsit de riscuri. De multe ori s-a întâmplat ca aceste schimburi să fie hackuite şi toate monedele să fie furate. De multe ori s-a întâmplat chiar ca proprietarul să fi fost cel care a furat toate fondurile clienţilor săi.
Bancor va rezolva această problemă permiţând crearea unui rezerve fracţionare pentru orice bun, adică un fel de „bancă centrală descentralizată” – dacă-mi îngăduiţi să folosesc un oximoron fancy – o rezervă care va fi păstrată constantă în mod automat prin ridicarea şi scăderea preţurilor comparativ cu celelalte bunuri în timp real, ţinând cont de cerere şi de ofertă. Existenţa unei rezerve este ceea ce face bunul o lichiditate şi asta înseamnă că vânzătorul şi cumpărătorul nu trebuie să se mai întâlnească. Coincidenţa Dublă a nevoilor lor opuse nu mai este necesară. Această mică mare invenţie e probabil destinată să revoluţioneze încă o dată lumea noii economii descentralizate.
Folosind protocolul şi aplicaţiile Bancor, nu numai că oricine va putea să-şi creeze propriile valute sau bunuri fără să aibă nevoie de cunoştinţe tehnice. Mai mult decât atât, bunurile create, dacă este necesar, vor avea lichiditate împotriva altor bunuri printr-un proces automat capabil să adapteze continuu ratele de cerere şi de ofertă. Acest lucru le va fi foarte util micilor comunităţi care doresc să-şi creeze propria economie locală, pentru căutarea de fonduri pentru a porni o afacere, pentru operaţiuni de crowdfunding şi multe altele.
Speculaţiile pe termen scurt în lumea criptomonedelor, cum ar fi ruşinoasele scheme pump and dump – umflarea preţurilor unui bun şi ademenirea investitorilor să cumpere un bun la un preţ umflat şi apoi prăbuşirea bruscă – vor fi mult mai greu de realizat. Pentru multă vreme lumea criptomonedelor a semănat cu un cazino uriaş. Şi de aceea mulţi au preferat să stea deoparte.
Începând cu Bancor, lumea criptomonedelor va deveni probabil din ce în ce mai mult un sistem financiar adevărat, din ce în ce mai integrat, cu reguli proprii, descentralizat şi plin de noi oportunităţi. Cu alte cuvinte, un alt pas către acea schimbare de paradigmă din sistemul financiar mondial, schimbare care pe termen lung pare a fi inevitabilă pentru mulţi.
Asta e ceea ce a fost deja numit Internet 3.0. În timp ce Internet 1.0. a dat tuturor posibilitatea, pentru prima oară în istorie, de a se exprima în faţa unui public global şi de a-şi publica liber propriile informaţii şi propriile păreri, iar Internet 2.0. ne-a grupat în interiorul reţelelor de socializare în care în ziua de azi trăim mai mult decât o facem în lumea reală, Internet 3.0. va da probabil tuturor posibilitatea, din nou pentru prima oară în istorie, de a-şi creea propriul capital. Sau ceva asemănător. Doar timpul ne va spune.
Cine ştie? Poate că în curând ne vom decide să ne creăm propria valută pentru a ne finanţa propriile proiecte.
La final, dacă din întâmplare acest discurs al meu va va aduce noroc şi veţi deveni putred de bogaţi cu ajutorul criptomonedelor, nu uitaţi la momentul respectiv să-mi faceţi cinste cu o pizza. Sau mai bine cu două. Bineînţeles dacă costă nu mai puţin de 26 de milioane de dolari.
Roberto Quaglia
June 5, 2017
Translation courtesy of Diana Stoia
If you like this article you can support the author sending your offer to his Bitcoin address: 1MTgNMP5FUsihDN4izxtfPpCfYYLiib3yn
You can donate with Paypal at Paypal.me/quaglia
A presentation of Bancor